Tehnicile de respirație au o istorie lungă și diversificată, fiind practicate în culturile și tradițiile din întreaga lume de-a lungul mileniilor. Aceste practici au fost folosite în scopuri terapeutice, spirituale și de dezvoltare personală și au fost înregistrate în texte vechi și învățături tradiționale. Iată câteva exemple de istorie a tehnicilor de respirație în diferite culturi:
- Yoga: Tehnicile de respirație, cunoscute sub numele de "pranayama", sunt esențiale în practica yoga din tradiția indiană. Pranayama este menționată în texte vechi de yoga, precum Yoga Sutras ale lui Patanjali, și este practicată pentru a regla fluxul de energie vitală (prana) în corp și pentru a pregăti mintea și corpul pentru practicile de meditație și spiritualitate.
- Taoismul: În tradiția taoistă din China, tehnicile de respirație sunt parte integrantă a practicilor de cultivare a energiei vitale, cunoscute sub numele de "chi" sau "qi". Practicile taoiste de respirație, precum "Daoyin" și "Qigong", sunt folosite pentru a îmbunătăți sănătatea, vitalitatea și longevitatea.
- Budismul: În tradiția budistă, tehnicile de respirație sunt folosite ca parte a practicilor de meditație și de dezvoltare a conștiinței. Respirația conștientă (anapanasati) este una dintre cele patru practici fundamentale de meditație în tradiția budistă și este folosită pentru a aduce claritate mentală și stabilitate emoțională.
- Tradițiile indigene: Multe culturi indigene din întreaga lume au practici de respirație care sunt integrate în ceremoniile și ritualurile lor tradiționale. Aceste practici sunt adesea folosite pentru a facilita conexiunea cu lumea naturală, pentru a vindeca și pentru a întări relația cu divinitatea sau cu spiritul.